Care este legatura dintre Homer si Calusarii din Oltenia

Distribuie aceasta postare...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

In zilele astea imi vin in minte scene, inca vii de  pe ulita copilariei mele. In acorduri de muzica olteneasca  aparea un alai de baieti imbracati in calusari, in mijlocul caruia, unul interpretand personajul unui „nebun”. Acesta avea rolul de a topai  de mama focului, trecand printre niste falci imense de taran vanjos tulpine de ustoroi.

Nu stiu daca „nebunul calusarilor” avea vreo legatura sacra cu nebunul de pe tabla de sah?!

 

Dansul Calusarilor

Usturoiul era considerat ca fiind potentialul de a indeparta demonii, spiritele rele si vampirii. Acest obicei, folosit in jocul lor de  catre calusarii din Oltenia, este posibil, sa fie imprumutat de la Homer, mai precis din Iliada si Odiseea. In opera sa, Homer povesteste ca in timpul calatoriei sale, Ulise este decis sa isi salveze oamenii, care fusesera transformati in porci de Circe. Zeul Hermes il avertizeaza pe Ulise ca nici Chiar sabia nu poate rupe vraja care i-a afectat oamenii. In plus, il sfatuieste sa aiba grija ca atunci cand Circe ii va da din licoarea ei sa o amestece cu o planta numita "moly", care are radacina neagra si floarea alba si care este destul de greu  de scos din pamant  de catre muritori. Aceasta planta care se vorbeste in text, pare a fi Allium Moly, o planta salbatica europeana al carei nume popular este usturoiul.

Despre aceasta utilizare a usturoiului ca antidot a vorbit si grecul Melapmus, cu mult timp inainte, mai excat in 1400 i.HR. Tot el a sugerat ca planta poate apara omul impotriva vrajitoriei si chiar a vampirilor.

Semnificatia usturoiului de Rusalii

Povestea ustoroiului, simbolul nebunului din alaiul de Calusari de Rusalii din Oltenia, il regasim si in obiceiul moaselor din Grecia, de a atarna funii cu usturoi sau de a strivi usturoi in camerele unde urma sa nasca o femeie.

De unde, Dansul Calusarilor din Oltenia a imprumutat acest mit al grecilor antici, nu am reusit sa inteleg!  Si poate ca nici ei nu stiu ce semnifica, fiiind imprumutat de la o generatie la alta, fara a pune foarte multe intrebari. Deja ei sunt doar niste roboti care interpreteaza un ritual, care , chiar nu stiu daca il inteleg sau nu. Ei stiu, doar ca la sfarsitul unei zile de colindat au de primit niste bani, care li se cuvin.

In Oltenia, de  Rusalii, acest joc tamaduitor, se revarsa pe toate ulitele  satelor, considerat a fi un semnal al  sanatatii si a al norocului.

Imi aduc aminte, ca intotdeauna, tata ii invita pe Calusari in curtea casei, pentru a colinda si a alunga spiritele malefice. Un tuciuriu se lupta cu un arcus pe corzile unei viori vechi  din care sareau fire de par de cal, in timp ce unul dintre calusari, deghizat in nebun, musca de zor din manunchiul de usturoi. Cu o bata isi tragea un perimetru imaginar in jurul lui, semn ca acolo este un teritoriu vrajit de care nu ai voie sa te apropii. Doar el. Atat. El si ustoroiul lui, care  in aceste zile il apara de vraji si de de rele. Si incepea topaiala. Un, doi. Uite asa! Racnet, tipete. Sarituri  peste ciomagele din dotare. Nu am inteles niciodata acest joc, pe care l-am considerta salbatic. In copilaria mea il asimilam tot timpul, unui dans african, din jurul unui foc din mijlocul unei jungle.

Nu am inteles acest joc si poate ca nu o sa-l inteleg niciodata.  Respect  obiceiurile poporului roman, insa asta nu ma face sa le inteleg mai mult decat trebuie.

Momentul culminant  este acela al  despinderii  „nebunului” din alai, fugind catre multimea  de gura casca, adunata  ca la circ. Provoca  fiori printre ficioarele nemaritate si copii. Toata  lumea tipa, uni fugeau .O agiatie nebuna . Este momentul culminnat al jocului Calusarilor pe ulite satelor oltenesti.

Inainte, in saptamana Rusaliior oamenii purtau asupra lor usturoi si pelin.

Sa fie Rusaliile, o traditie, malefica la romani?

Semnificatia Sarbatorii de Rusalii

„Duminica Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si Duminica mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc (II, 1-4) si cu care se incheie descoperirea fata de lume si de creatie a lui Dumnezeu, Cel in treime. Ea cade totdeauna la 10 zile dupa Inaltare sau la 50 de zile dupa Pasti, cand a avut loc evenimentul sarbatorit si cand evreii isi serbau si ei praznicul . E totodata sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, caci in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism circa 3.000 de suflete. 3000 de suflete , care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai tarziu.Nu incape indoiala ca Rusaliile sunt cea mai veche sarbatoare crestina impreuna cu cea a Pastilor, fiind praznuita inca din vremea Sfintilor Apostoli, ca o increstinare a sarbatorii iudaice corespunzatoare. Pana catre sfarsitul secolului IV si inceputul secolului V Cinci-zecimea era o dubla sarbatoare: a inaltarii Domnului si a Pogorarii Sfantului Duh, asa cum o descrie, de altfel, inca din prima jumatate a secolului IV, Eusebiu al Cezareei. Dar, precum am aratat la sarbatoarea inaltarii, aceasta a fost fixata, de pe la 400 inainte, in ziua a 40-a dupa Pasti, cum este pana astazi, Cincizecimea ramanand numai ca sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh.

Sursa: www.crestinortodox.ro

Distribuie aceasta postare...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

No Comments Yet.

Leave a comment