Voiam sa incep acest articol cu sintagma "Paris mon Amour", insa fost prea des uzitata, inca de pe vremea cand bietii ofiteri germani se indragosteau iremediabil de irezistibilele frumoase pariezience, membre ale vreunei organizatii de rezistenta, sau mai tarziu in filmele lui Jean Gabin sau Alain Delon, m-a determinat sa renunt la ea.
Cu ce sa incep?
Cu o legenda, datata din anul 451, atunci cand patroana orasului Sf. Genoveva, ciobanita din Nanterre a lansat o serie de rugaciuni, in urma carora s-au schimbat intentiile regelui hunilor Attyla, de a cuceri orasul. Pana la Revolutia Franceza, oamenii au inconjurat Sf. Genoveva cu mare onoare.
In Franta, totul se concentreaza in capitala. Si daca ne gandim ca aici, acum 2.000 de ani, Parisul nu a fost decat o mica asezare de pescari, iar astazi este inima si creierul uneia dintre celei mai puternice si mai dezvoltate tari din Europa....
Totul a inceput in secolul al III-lea i.Hr, atunci cand pe o mica insula a Senei, s-au instalat primii parizieni. Celtii sunt cei care au construit orasul, care se presupune ca a fost numit mai tarziu de catre roamani-"Lutetia". Pe aceasta insula s-au cosntruit doua capodopere ale Evului Mediu: Catedrala Notre Dame si Saint -Chapelle.
Acesta este inceputul unei capitale, in care mari artisti ai vremii si-au conoscut consacrarea: Toulouse-Lautrec, Picasso, Modiagliani, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Brancusi. Montmartre - provincia artistilor, asa cum mai este denumit ilustrul cartier francez. Aici gasim si biserica Sacre Coeur, unde se petrece o mare parte din actiunea romanului de S.F al lui Dan Brown- "Codul lui Da Vinci".
Sunt doar cateva motive pentru care, de aici a inceput dragostea mea pentru Paris.
