Am avut o regina- Regina Maria

Am avut o regina de o frumusete rara. Regina Maria.  Bruneta cu ochii albastri, argintii, scanteietori, cu luciri de otel. Alintata cu diminutivul Missy, Maria Alexandra Victoria, provenita din Casa de Saxa-Coburg si Gotha, s-a facut remarcata mai intai prin prezenta sa pe front, printre raniti, impartind mancare, paturi si medicamente.

A ramas antologica afirmatia ambasadorului Frantei la Bucuresti, Charles de Saint-Aulaire: "Exisita un singur barbat la Palat si acela este regina".

 Casatoria cu Ferdinand-infidelitate si tradari

Logodita cu Ferdinand, printul mostenitor al Romaniei, care ii va deveni sot la 29 decembrie 1982, la 15 octombrie 1893, se nastea primul ei fiu, Carol Caraiman, viitorul rege al Romaniei. Au urmat apoi: Elisabeta, Maria, Nicolae, Ileana si Mircea.

 

Legaturile amoroase ale Reginei Maria

Contemporanii i-au dezvaluit legaturile amoroase. Prima banuiala a fost aceea ca fiica sa Maria-Mignon, a aparut dupa o relatie cu locotentul Zizi Cantazuzino, aghiotantul ce o insotea pretutindeni. Pff! Urmeaza dragostea cu Waldorf Astor, un aristocrat american.

In perioada 18 octombrie -24 noiembrie 1926 o insotim pe Regina Maria intr-un lung turneu pe continentul Nord American. Programul sau de vizita include cateva orase mari din  USA si Canada, precum New York, Montreal, Ottawa, Winnipeg, dar  si cateva asezari ale indienilor din Dakota de Nord. Cu aceasta ocazie, Tribul Blackfoot ii acorda titlul de „Steaua Diminetii”.

Revenind la legaturile extraconjugale ale Reginei Maria, nu trebuie uitata adevarata ei dragoste cu printul Barbu Stirbey, in barbat frumos, brunet cu ochi caprui. Apropiatii celor doi au afirmat ca Barbu Stirbey a fost tatal ultimilor doi copii, Ileana si Mircea. Cei doi semanau izbitor de bine cu printul. In urma acestor zvonuri, Carol al II-lea il va exila pe printul Barbu Stirbey, pentru a pune capat astfel,  frumoasei povesti de dragoste dintre cei doi.

Povestile de dragoste ale reginei nu se opresc aici.

Primul Razboi Mondial ii aduc inca o cucerire, aceea a colonelui canadian Joe Boyle. Joe Boyle era descris de catre contemporani ca fiind un barbat  frumos, care o domina complet pe regina.

In aceasta perioada, Barbu Stirbey sufera ingrozitor, dovada scrisorile ce au ramas marturie: "Tot dorul meu, toata tristetea mea, toate amintirile dragi, care imi inunda din nou sufletul...Sa te binecuvanteze Dumnezeu si sa te aiba in paza ". Toate scrisorile lui Barbu Stirbey se incheiau cu inflacaratele cuvinte: „I love you, my Marie”.

PNL- capul jos si joc de glezne

Seful delegatiei romane, Bratianu, de la Conferinta de Pace de la Paris- out.

Lucrarile Conferintei de Pace de la Paris, moment crucial la sfarsitul razboiului, atunci cand se imparte Europa, a fost ignorat total de catre ceilalti participanti. A venit momentul cand Regina Maria trebuia sa intre in scena, rugata fiind de Regele Ferdinand sa intrevina urgent. Prin nesabuinta premierului Bratianu, sacrificiul Armatei Romane risca sa fie minimalizat sau chiar sa nu fie luat in calcul de catre marile puteri ale Antantei.

Inteligenta iesita din comun a reginei, dublata de frumusetea ei, i-a impresionat pe aliatii occidentali, uluiti de-a dreptul de expozeul reginei privind scarificiul enorm al ostasilor romani. La un moment dat, teritoriul Romaniei era redus la dimensiunile a doua, trei judete in jurulu Iasului. Atunci cand totul parea pierdut, a intervenit mirajul reginei. Domnia sa a induplecat pe cei prezenti la redobandirea unor teritorii romanesti. In urma semnarii Tratatului de la Versailles, a rezultat, astfel Romania Mare, care reunea vechile provincii istorice precum Transilvania, Bucovina, Moldova, Basarabia, Muntenia si Dobrogea.

Am avut o regina care si-a iubit tara de adoptie, considerata patria ei, fata de care a facut totul pentru a o reintregi. Nu avea cum sa stie ca dupa 1940 altii vor oferi pe tava vecinilor, bucati din ea, adunate, candva cu atat truda si varsare de sange.

Centenarul Marii Uniri - Centenarul  Marii Dezbinari Nationale

Nu avea cum sa gandeasca ca , acum in Anul Centenar, o mana de parveniti  si vanduti vor sa rupa tara asta in mii de bucatele si  s-o puna din nou pe tava strainilor.

 

No Comments Yet.

Leave a comment