Iarna copilariei noastre

In timp ce Marius, bunul meu prieten ce-mi administreza cele cateva bloguri pe care scriu ma suna , sugerandu-mi sa-i trimit un articol despre cele mai frumoase plaje din Grecia, stratul de zapada din curtea casei se ingroasa din ce in ce mai mult, ceea ce mareste spatiul virtual intre iarna care abia s-a instalat la noi si sezonul estival la care ne gandim cu totii. Televiziunile de stiri deruleaza imagini apocaliptice , cu accidente in lant ce au avut loc pe cele doua importante autostrazi, iar in studiouri, la caldura, in fata unui pahar de apa, anonimi "analisti" dau vina pe autoritati, incapabile sa ia masurile necesare pentru a degaja traficul de pe sosele. Afara ninge ca in povesti, iar eu caut de zor notile luate in timpul calatoriilor mele prin Grecia. Ninsoarea este superba cand o privesti de la gura semineului in care din lemnul uscat sar scantei formand un superb specatcol de artificii. Viscolul de afara imi aduce flori de gheata pe geamul biroului din care gandurile imi zboara catre copilarie, la copilaria a carei frumusete era data tocmai de iernile bogate in zapada  fara coduri. Ningea pur si simplu, fara cod galben, portocaliu sau rosu. O fatuca devenita reporter la "apelul de seara" pune cateva intrebari tampe unui prefect in al carui judet, din nefericire pentru el, un muncitor de la Compania de Drumuri a facut infract in timp ce , impreuna cu alti colegi, se luptau cu nametii de zapezi de pe un drum national tocmai pentru cei care acum, intr-o sambata dupa amiaza,trambiteaza , aruncand vorbe grele asupra oricui le vin in minte, a drumarilor in special  care par neputinciosi in fata viscolului .Saracu'prefect bagat in corzi de cateva agramate ce fac turul televiziunilor, mai are putin si se vede acuzat de moartea bietului om aflat la datorie. Dumnezeu sa-l ierte! Tuile din curtea casei sunt pline de zapada, iar peisajul Romaniei devine artctic.
Masinile aluneca pe stratul de zapada in carambolul deja format mai rau ca saniile noastre improvizate ce se rostogoleau una peste alta pe derdelusul ce ducea direct in apele Oltului. Pe vremea aceea, noi eram doar niste copii care ne bucuram de venirea zapezii, insa acum,  nu-i  inteleg pe adultii care la ora asta stau blocati in nametii de zapada, desi de doua zile buletinele de stiri fac un apel disperat la populatie sa nu plece la drum in acest weekend, existand pericolul de a ramane blocati in nametii de zapada provocati de viscolul ce va cuprinde , aproape toata tara.
Imi aduc aminte, ca in satul in care am copilarit, intr-o iarna, pe ulita noastra circulau doar saniile trase de caii pe care-i auzeam de la distanta, clincketul zurgalaiilor purtati la gat scotand niste sunete  deosebit de frumoase, de care-mi amintesc si acum cu o placere sentimentala .Pe autostrada inzapezita de unde se transmit imagini in direct, sirenele masinilor politiei de la circulatie au amutit si ele.
Armata a iesit la atac. Nu. Romania nu este atacata de vreun dusman al poporului roman. Este atacata de “Generalul Iarna”.
Un demnitar roman blocat din cauza viscolului intr-un aeroport din Molodova.
ANM emite cod rosu de vremea rea intr-o regiune unde , culmea, intr-o zi de vara fierbinte s-a votat “rosu”. Ce ironie!
Ce urmeaza?! Am trecut de la galben la portocaliu si apoi la rosu. Sa fie o simpla coincidenta ?!