In acel an aveam sa-mi petrec sarbatorilor pascale in Nisipurile de Aur, binecunoscuta statiune de pe litoralul bulgaresc, la unul dintre hotelurile de cinci stele, un cunoscut brand international. Cum vremea ploioasa ne cam daduse peste cap toate planurile noastre pentru acest minisejur, departe de plictiseala de acasa, m-am hotarat sa vizitam Castelul din Balcic, nu atat pentru frumusetea lui, ci mai ales pentru istoria romantata pe care insasi Regina Maria, in scrierile sale i-a conferit-o. Inca odata imi dadeam seama ca nu locul in sine devine punct de interes, ci legenda care s-a nascut cu privire la istoria sa.
Pornim din "Nisipuri" pe un soare rasarit ca din senin spre Balcic, soseaua de coasta oferindu-mi imagini spectaculoase de neimaginat. In dreapta marea de un albastru intens, iar in stanga padurile de foioase parca stand sa faca un pact de neagresiunea cu valurile linistie ale acestei dimineti superbe de aprilie. Desi parcusesem de zeci de ori aceasta portiune de drum cu ocazia vizitelor mele scurte in Bulgaria, acum era ceva special, venit de undeva din umbra istoriei unui popor ce niciodata nu a fost stapan pe soarta sa. Un popor supus diktatelor si strategiilor fabricate in marile cancelarii europene.
Cu aceste ganduri, imi parchez masina la aproape 500 de metri de aleea pietonala ce coboara spre castel si Gradina Botanica. Primesc pentru siguarnta mea un tiket in care era marcata ora parcarii si un pliant care ma invita sa servesc pranzul la un resturant cu nume romanesc "Ariciul de mare ", pentru o reducere de 30 % la mancarurile comandate. Restaurantul este plasat strategic, chiar la capatul aleii cu tarabe de o parte si de alta. Meniul scris mare, pe o tabla, in romana, alaturi de ospatarii care te agaseaza pur si simplu cu invitatiile lor de a trece pragul restaurantului, mi se pare dubios , asa ca imi continui drumul meu spre casa de bilete, nerabdator sa fiu fata in fata cu istoria anilor'30 a Romaniei. Ajung la prima casa de bilete, unde platesc cate sapte leva de persoane pentru a vizita castelul, insa bulgaroaiaca care nu stia o iota nici de romana nici de engleza, nu-mi exlica ca de fapt acesti 7 leva sunt de fapt pentru vizitarea gardinii botanice, care nici nu era in planul meu din acea zi. Merg mai departe, crezand ca drumul spre castel este doar o chestiune de timp si de relaxare in acelasi timp, cand la o bariera , doi malaci imi fac semn ca 
biletele nu sunt valabile pentru vizita castelului, pentru aceasta va trebui sa platesc separat inca 5 leva de persoana. Mi se urca sangele la cap din cauza hotie la drumul mare pe care-l practica bulgarii. Incerc sa ma cert cu bulgaroiaca imbufnata de la ghiseu, incercand sa-i explic ca este o adevarat hotie pe fata ceea ce fac ei, insa nu am avut cu cine sa ma inteleg, asa ca, cu 12 leva, adica aproximativ 6 euro per persoana, incepem sa coboram direct spre mare in cautarea faimosului castel. Fara un ghid la intrare, incercam sa descifram tainele castelului, planuit a fi construit inca din anul 1924, atunci cand Regina Maria vizita pentru adoua oara Balcicul, la insitentele pictorului Alexandru Satmari. Satmari un bun cunoscator al zonei, intrucat cei mai multi si cei mai importanti pictori ai vremii vizitau Balcicul, a avut ideea geniala, spun eu de a o determina pe regina sa inceapa constructia castelului, un an mai tarziu.
Conform unor surse istorice, arhitectii Augustino si Amerigo din Italia, impreuna cu decoratorul de gardini Jules Jany din Elvetia, aveau sa inceapa constructia, terminand-o in anul 1936.
Incepem cu vizitarea gradinii care seamana cu un celebru labirint cretan, asociere ce am facut-o acum doua saptamani dupa ultima vizita in insula Creta, materialele de constructie fiind aduse chiar din marea insula greceasca.
O alta zona a parcului, care frapeaza privirea vizitatorului este Gradina lui Alah, cu alei pavate, a cAror piatra a fost adusa din Maroc.
Ne apropiem de "Cuibul linistit", fie vorba intre noi, numai cuib linistit nu a fost acest locsor al reginei, care, de fapt este doar o vila cu pereti albi si acoperisuri de tigla rosie. Construita pe trei terase, vila numita castel combina elementele stilului maur cu cel mediteraneean si cu cel al arhitecturii bulgare. Vila se afla aproape de mare, fiind despartita de aceasta doar de o faleza protejata de pietre masive, astfel incat , iarna valurile marii sa nu distruga faleza. Vila a fost locul preferat al Reginei Maria, aceasta denumindu-l castel. Dupa cateva priviri aruncate dinspre exteriorul castelului, printr-o usa din lemn masiv, destul de ingusta patrundem in interiorul Castelului, extrem de modest, cu peretii varuiti in alb. Ajung in aparatamentul reginei compus dintr-un birou din care se zareste marea, dotat cu semineu, un dulap sculptat, un 
birou masiv de stejar cu scaun din piele, baia de marmura cu cada ingropata in piatra, chiuveta si masuta de toaleta pastrate intacte.
Manipularea bulgara isi face simtita prezenta si aici, intrucat pe toate obiectele se afla explicatii care spun ca respectivele au apartinut Reginei Maria, dar nu se specifica carei tari a apartinut Regina. Sa nu vorbim ca la iesirea din vila, pe o placa bilingva( bulgara-engleza), bulgarii au tradus istoria acestui castel asa cum au crezut ei de cuviinta, adica in folosul lor.
Ce sa nu ratati la vizitarea Castelului din Balcic?
1. Fantana din argint, aflata la o mica distanta de locul intrarii, usor in stanga. Fantana de argint poate fi usor ratat daca nu va procurati o harta a castelului.
2. Gradina lui Allah. Gradina lui Allah este cea care face legatura dintre Fantana de argint si Vila Sageata Albastra.
3. Cascada. Aici este impsibil sa nu va opriti doar si pentru cateva momente. Va asigur, privelistea este absolut spectaculoasa. Apele involburate a unui rau se pravalesc de la inaltimea de aproximativ noua metri.
4. Puntea Suspinelor. Este practic podul care trece peste cascada si uneste cele doua maluri ale canalului. Legenda spune ca, daca aceasta punte va fi traversata cu ochii inchisi, in timp ce va puneti o dorinta, aceasta se va indeplini in curand! Eu, tot astept!
5. Vila "Moara". Aceasta se afla in apropiere de cascada, langa celebra moara , candva cea mai mare moara din sud-estul Europei, de unde vase incarcate cu cereale aprovizionau tot nordul Europei, langa ea a fost construita o vila, de fapt un alt refugiu, mai intim al reginei, un adevarat loc de odihna si relaxare.
6. Nu ratati Aleea Vinului. Aici veti degusta cele mai diverse soiuri de vinuri. Tot aici se afla o adevarata colectie de vinuri, multe dintre ele din timpul reginei, altele dinainte de 1924, care nu sunt scoase la vanzare.
7. Mormantul Reginei Maria. Este un colt retras, aflat putin mai sus de Castel. Pentru a ajunge aici trebuie sa urcati cateva trepte pavate cu piatra. Mormantul este sapat in stanca, fiind de fapt un cavou , umbrit de un copac si dominat de o cruce, pe care se poate vedea o scurta inscriptie, reprezentand povestea vietii Reginei. Regina Maria nu se afla, de fapt inmormantata aici, ci in biserica Manastirii Curtea de Arges. De aici, privelistea este superba, marea se vede perfect. Marea, marea iubire a Reginei Maria. Marea de care a fost indragostita toata viata.
La intoarcere am uitat de micile incidente cu bulgaroaiaca imbufnata care nu a scos o vorba, de gardienii inflexibili la provocarile mele, de Ariciul de mare , pe langa care am trecut ca acceleratul prin gara. Pana la urma totul a iesit perfect, o iesire reusita pe care nu am regretat-o.
