Recunosc ca nu prea am timp sa-mi vizitez prea des parintii, desi se afla la doar cativa kilometri de locul unde locuiesc , insa asa suntem noi copii: pretuim parintii din momentul in care-i pierdem. Nu vreau sa-l mai citez aici pe marele Adrian Paunescu, insa imi dau seama ca avea mare dreptate prin versurile poeziei "Ruga pentru parinti". Poezia este plina de tristete si nu vreau sa-mi amintesc , inca de versurile astea. Asadar, dupa ce ajung pentru o vizita de rutina la ai mei, tatal meu ma ia de mana si-mi zice: " Mai tata, hai sa bem o tuica la crasma din sat," a lui Cracanete" , stii tu ala de merge cracanat si merge mai mult apasata pe piciorul stang .Cica , a adus tuica la un leu litru. E o nebunie acolo! Se vinde ca la balamuc! Hai sa gustam si noi ceva, inainte de masa. Incerc eu sa-i explic ca asa ceva nu-i posibil, cunoscand preturile din piata, insa nu ma asculta si mai mult din curiozitate il urmez pentru o "cinzeaca" inainte de masa, asa cum se obisnuieste sa dea pe gat taranii pana femeile lor sunt gata cu mamaliga pusa pe masa rotunda asezata frumos pe vatra bucatariei de vara , alaturi de puiul la frigare, frumos asezonate cu mujteiul de usturoi si borcanul de vin aburit, scos atunci din "boasca " casei parintesti.
Sorb din toiul slinos, nespalat de ceva vreme, insa, probabil sterilizat de tuicile baute de predecesorii mei . Imi dau seama ca tuica din toi, este o spalatura de pahare din care s-a baut tuica adevarata. Incep sa ma enervez. Constat ca este o inselataorie. Il chem la o discutie pe patron, care recunoaste ca este o politica de marketing. II ademeneste pe tarani cu pretul asta de 1 leu pentru 1 litru, insa pentru cei care stramba din nas le ofera rachiu la 10 lei cinzeaca si 7 lei berea. Il felicit pentru idee, il iau pe tata de mana si mergem spre casa unde ne astepta mama cu masa gata pregatita pentru un ospat de neuitat.
Prin minte imi trec sutele de oferte mincinoase lansate de catre agentiile de turism, special pentru turistii, inca credului, ai acestui secol XXI. Se pare ca de la promovarea unei carciumi de tara la un sejur de vacanta nu este decat un pas. Ma intreb daca vecinul meu si cei care promoveaza asemenea oferte in turismul romanesc nu au acelasi profesor! Sau profesorul de marketing a trecut si prin satul meu din Oltenia si a baut 1 litru de tuica cu un leu?!