Neobisnuit sa ma trezesc la ore matinale, ma gandesc cu groaza cum am sa fac fata unei zile pline, in care trezitul va fi la ora doua dimineata , avand in vedere ca decolarea aeronavei TAP spre Madeira, via Lisabona va avea loc la orele 5 dimineata. Cu ochii carpiti de un somn, inca neterminat, ajung in aeroport unde sorb pe nerasuflate un esspresso dublu. Imi revin instantaneu, incercand sa fac cunostiinta cu cei 10 colegi cu care urmam sa exploram Madeira, celebra insula portugheza aflata la aproximativ 500 de kilometri de coasta africana si 1000 de Lisabona. Madeira, o insula izolata in Oceanul Atlantic , o insula vulcanica, care are parte de o primavara perpetua. Madeira este inglobata in Portugalia, avand propriul guvern si Parlament si dispunand de putere executiva deplina. Madeira a fost colonizata incepand din 1419, atunci cand pe tarmul ei a debarcat exploratorul portughez Joao Goncalvez Zarco, recunoscut drept parintele insulei.
Ard de nerabdare sa ajung in paradisul tropical, asemenea celor pictate de Gaugain, un paradis al podgoriilor, livezilor de papaya si bananieri. Pana acolo aveam de parcurs cele 4 ore de zbor pana la Lisabona, dupa doua ore de escala, urmand ca ca intr-o ora si douazeci de minute sa aterizam pe unul dintre cele mai periculoase aeroporturi din lume , considerate in Top 10. Emotiile au fost in zadar, intrucat pilotii portughezi, special antrenati pentru acest aeroport, ne-au predat o lectie de aterizare perfecta in aproape doi kilometri de pista. Altfel, o baie in ocean in luna martie, nu era tocmai binevenita!.
Madeira-aterizare
Asadar, aterizam pe Aeroportul Funchal din Madeira, un adevarat paradis in mijlocul Oceanului Atlantic. Din departare o zaresc pe Maia, care se agita cu un carton purtand sigla agentiei locale, asteaptandu-ne pentru a ne conduce la Melia Mare Madeira, un hotel de 5 stele pozitionat in centrul capitalei, Funchal.
Drumul de la aeroport la hotel dureaza apropare 15 minute, timp in care Maia vorbeste incontinuu. Parca ar fi din Oltenia, nu din Basarabia, asa cum pretinde. Ne spune ca locuieste de 12 ani in Madeira impreuna cu cele doua fete ale sale si sotul, care se ocupa de ingrijirea plajelor. Nu inteleg care plaje ?! In afara de cele doua de nisip Machic si Calheta, eu nu am mai gasit altele. Probabil se gandeste la cele de pietris, adica un fel de pietre! Autocarul lasa in urma sa soseaua curbata sapata adanc in stancile nemiloasei ale insulei ce coboara provocator spre apele nervoase ale Oceanului Atlantic, uneori nemilos cu navigatorii care au incercat sa cucereasca aceasta insula. In timp ce ma las furat de frumusetea drumurilor marginite de adevarate covoare de crini, muscate , hortensii si lalele africane , ma trezesc in timp ce Maia ne spune o legenda despre doi indragostiti, Machim si Anna d'Arfet, care fugind din Anglia in Franta, prin anul 1346, au fost abatuti de o furtuna puternica , pe care nu au dovedit-o , vorba Maiei, astfel incat ambarcatiunea lor a naufragiat pe coasta insulei Madeira. Se pare ca legenda a stat , mai tarziu, la baza stabilirii numelui uneia dintre localitatii de pe insula, Macchico, dupa cum va spuneam locul unde se afla una dintere cele doua plaje de nisip ale insulei.
madeira
Madeira-frumusetea unei panorame
Facem un mic popas , in drumul nostru spre hotel, spre a surprinde una dintre cele mai frumoase panorame ale capitalei Funchal. Desi, inca somnoros si morocanos nu pot sa nu ma bucur de extraordinara priveliste a capitalei Funchal, care pur si simplu ni se asterne la picioare ca un adevarat covor multicolor de case cu acoperisuri viu colorate si bine ingrijite. Din acest punct descoperim un farmec al constructiilor cocotate perfect pe stancile ce se revarsa spre fundul oceanului, portughezii numind-o Mica Lisabona.
funchal
Dintr-o tara in care candidatii la presidentie sau parlament ne-o trag zilnic cu promisiuni pe care nu putem sa le mai ducem, sosesc intr-o mica insula de 56 km x 23 km, unde autostrazile se intretaie si se unesc prin zecile de tunele care strapung nemilosii muntii de granit. Aveam sa aflu ca toate aceste autostrazi care strabat insula Madeira de o parte, de la Sud la Nord si de la Est la Vest sunt construite dupa anul 2.000, doar din fonduri europene. Incredibil! Oare, ce-or mai promite politicienii in Madeira ?! Poate mai mult pamant cultivabil, intrucat , aici, fiecare metru de pamant pe care se poate cultiva ceva costa cateva zeci de mii de euro.Idee minunata ! Ce ar fi sa le vindem noi, din Romania, cateva mii de hectare de pamant agricol, dintr'acela lasat in pargina, cu maracini pe el si necultivat . Doamne! Ce afacere am face !
In stanga noastra, la cateva mile de tarm se zaresc trei insule pustii, in jurul carora s-a format o adevarata rezervatie de foci –sihastru , o specie pe cale de disparitie, de fapt, acum transformandu-se intr-o rezervatie naturala protejata.
Maia ne surprinde din nou cu ale sale legende despre Ilha das Flores ( Insula Florilor), asa cum este cunoscuta Madeira. Se parea ca , de-a lungul timpului, Madeira a atras , inca de la inceput vizitatori faimosi, incepand de la Columb la Imparateasa Sissi si Churchill, ajungand ca astazi, Madeira sa fie una dintre cele mai cautate destinatii turistice din lume.
Madeira-cazare
Pe jumatate adormit, pe jumatate fascinat de ceea ce vazusem pana acum, in doar douazeci de minute de cand ma aflam pe insula, ma trezesc in fata hotelului Melia Mare Madeira 5*, unde urma sa-i fiu oaspete timp de cinci zile.
Cu o panorama uluitoare asupra Oceanului Atlantic si cu acces permanent pe malul marii, Melia Madeira Mare 5* ne asteapta cu usile larg deschise, chiar in inima zonei Lido, la doar zece minute de mers pe jos de centrul capitalei Funchal. Am norocul de a mi se oferi o camera mare, confortabila, cu vedere la Oceanul Atlantic, una dintre acele camere care iti creeaza cea mai buna dispozitie: o baie impunatoare impartita in trei compartimente ( toaleta, chiuveta si cada cu dus), un dormitor cu king size, mini bar full, cu tot felul de bauturi, plus o terasa imensa amenajata cu doua sezlonguri, masa , plus halat de baie. Nu am timp, deocamdata sa ma bucur de toate astea, intrucat in aproximativ zece minute urma sa aiba loc intalnirea cu Maia pentru turul pietonal si o surpriza din partea casei, cum ii placea ei sa spuna de fiecare data. Intotdeauna avea cateo supriza pentru noi,un fel de ghicitoare, un test pe care-l picam de fiecare data.
